de la bunul crestin la bravul roman...

Pentru a intelege fenomenul deosebit de complex al educatiei si pentru a putea anticipa si analiza cu discernamant efectele ei, vom incerca o radiografiere a fenomenului educational romanesc. Pana la 1859 putem fi de acord ca scoala, principalul actor a trecut de la stadiul fiintarii ei pe langa biserica, la scoala de stat, traseu pe care-l putem numi "de la bunul crestin la bravul roman". Rolul scolii a fost si este de a instrui si educa generatiile. Niciunul din cele doua atribute nu-i apartine in exclusivitate scolii. Actorii chemati sa contribuie la instruirea si educarea generatiilor sunt: familia, scoala, mass-media (presa, radio, TV), institutii ale statului, grupul social, autoritati etc...Complexitatea fenomenului face ridicola orice abordare ingusta, limitata, calificand-o ca o apreciere cel putin tendentioasa daca nu chiar rau voitoare. Reforma in invatamant cuprinde etapele: reforma de structura, reforma programelor (de curricula), reforma manualelor si reforma mentalitatii. Institutiile chemate sa o realizeze sunt: guvernul, MEdC, ISJ-urile, scolile(corpul profesoral), ONG-uri de educatie. Guvernele ce s-au succedat dupa 1989 n-au avut nici un interes personal in a crea un invatamant national competitiv bazat pe calitate, competenta si eficienta. Pentru a intelege acestea, in link-ul de mai sus deplasati cursorul pe verticala si cititi ultima fraza de pe ecran. Acolo este relatat interesul politicului pentru dezvoltarea invatamantului. Sub pretextul alinierii la niste standarde europene guvernantii doar au mimat reforma in invatamant. Ea avea sa fie stagnata in perioada 2000-2004 asa cum au recunoscut ONG-uri agreate de MEdC in activitati educationale(Educatia 2000+) sau ISE(Institutul de Stiinte ale Educatiei). Nimeni nu contesta ca nu s-au obtinut si rezultate notabile fie in institutii de stat fie particulare. Invatamantul superior incearca astfel sa paseasca mai repede pe calea privatizarii in comparatie cu cel preuniversitar care ramane in general de stat. Astfel N O T I F I C A R E A nr. 12.770/10.12.1999 privind asigurarea egalitatii sanselor de studiu in invatamantul superior, in temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, in articolul 5 spune: Actiunile Ministerului Educatiei Nationale sunt calauzite de optiunea diversificarii formelor de invatamant superior (invatamant public subventionat, invatamant privat, invatamant public cu taxa, invatamant public finantat de agentii economici, invatamant la distanta cu taxa) si a extinderii posibilitatilor de studiu in colegii si facultati, asociata cu optiunea crearii si dezvoltarii unei “plase sociale” puternice, incat orice tanar sa poata studia in conditiile unei economii de piata, bazata pe initiativa individuala, si ale finantarii din surse multiple. Toate rapoartele Centrului Educatia 2000+ au prevazut starea latenta in care invatamantul romanesc se complace, factorii care poarta raspunderea stagnarii si necesitatea unei schimbari de abordare, invatamantul fiind sectorul de activitate din Romania cu posibilitatea cea mai rapida de integrare in U.E. (invatamantul european).
Elaborarea legii calitatii in invatamant, lege care vine sa structureze continutul, sa cultive ideea apartenentei la o comunitate mai mare (cea a UE) si sa pregateasca alinierea la invatamantul european va permite echivalarea studiilor, recunoasterea diplomelor si migratia fortei de munca.
Sintetizand, reforma in invatamant continua, ea depinde de foarte multi factori, problemele ei sunt ale tuturor, raspunderea si-o asuma in primul rand scoala, dar nu numai, iar de succesul ei ne vom bucura toti.

Problema neologismelor

Zilele trecute zăresc la TV pe preşedintele Academiei Române academicianul Eugen Simion strângând din umeri la întrebarea "Cum comentaţi invazia neologismelor limbii române provenite din alte limbi ?". N-a dat un răspuns tranşant ca autoritate în materie "care este", a scăldat-o ca pe dulce plaiul damboviţean după care au urmat comentariile gazetarilor. Susţinute de argumente tehnice tip ITC de stafia unor derapaje tip "dicţionar roman-moldovinesc" şi de evoluţiile celorlalte limbi în context european mi-am amintit de Legea lui Pruteanu privind folosirea limbii romane-din care au fost scoase toate măsurile punitive, rămânând astfel doar vorbă goală, ocazie cu care Ştefan Cazimir, unul din adversarii proiectului, i-a compus "Prohodul", după parodia "In jurul unui divort" de George Topîrceanu. Ea sună aşa:


Ştefan Cazimir

si...........George Pruteanu


Onorat prezidiu şi stimaţi colegi,
Iscusiţi şi harnici făurari de legi !
Spre a fi mai clare slabele-mi demersuri
Cer îngăduinţă să vorbesc în versuri.
Legea lui Pruteanu stă să avorteze
Lung prilej de glume şi de paranteze...
Unii spun că legea este necesară
Căci primejdii grave limba o'mpresoară
Şi de nu vom ţine vajnic arma-n mâini
Pulbere se face graiul din bătrâni,
Alţii zic din contra că-i o aiureală
Că ţâşneşte plină dintr-o minte goală
Că întreg demersul trage îndărăt
Şi că senatorul "s'o prostit di tăt" !
Ca să lămurească pe deplin poporul,
Urcă la tribună însuşi autorul:

"- E o lege super şi s-o trec insist
Cu întreg elanul meu de "traseist".
Pot să spun răbdare c'am avut destulă
Şi de mult îmi iese părul prin căciulă...
Dacă azi sau mâine legea se promulgă
Noi amenzi babane statul poa'să mulgă
Ai trecut pe firmă un cuvânt jegos ?
Scot chitanţierul şi te ard din gros
Virgula ca lumea dacă n-ai plasat-o,
Te snopesc la sânge şi te zbor din NATO...
Şi păzind cu râvnă strămoşescul grai,
Ne va fi mai dulce traiul pe vătrai".

Nici nu se'ncheiase predica măiastră
Când un marş funebru suna sub fereastră.
Cine-i oare mortu' ? Toţi se-ntreab'acum,
Cine trist străbate ultimul său drum ?

Plânsă cu sughiţuri de cernitul tată,
Dusă-i lin la groapă, Legea avortată.
Căci la urma urmei ce e un avort ?
Naştere normală, dar, copilul mort.

eLearning

Ne manifestam ingrijorarea in legatura cu modul in care anumiti oficiali ai Ministerului Educatiei si Cercetarii trateaza aspectele care privesc aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. "Constatam ca membrii din actuala echipa guvernamentala, urmand nefericit exemplul predecesorilor, au ignorat complet unele programe de educatie finantate din fonduri europene descentralizate, " se arata in comunicatul EduCer. Este furnizat si un exemplu.
In data de 4 iulie 2005, a expirat termenul de depunere a aplicatiilor in cadrul programului de eLearning - DG EAC/23/05. Adoptat prin decizia 2318/2003 a Parlamentului European si a Consiliului European, programul finanteza urmatoarele teme: continut digital, campusuri universitare virtuale si actiuni transversale destinate indeosebi scolilor.
Cu o puternica baza conferita de resursele umane si partial de infrastructura IT, acest program ar fi permis Romaniei accesul la finantari europene, acces pierdut datorita unor functionari publici.
Universitatile romanesti pierd la randul lor contactul cu formele moderne de educatie asistata de calculator precum si ocazia de a dezvolta pe acest topic, parteneriate durabile in spatiul european.
Cu exceptia Romaniei (Bulgaria este partener eligibil in acest proiect), toate celelalte tari europene sunt eligibile in vederea aplicatiilor pe fondurile europene de eLearning a caror valoare insumeaza numai pentru acest apel suma de 6,4 milioane euro.
Raspunsul oficial primit din partea Comisiei Europene contine urmatoarele precizari:
"The eLearning programme is open to candidate countries. However, for the time being the relevant agreements have not been signed with any of these countries. For this reason, we regret to confirm that organisations from Romania and Turkey are not eligible to participate as funded partners in this call.Nevertheless, they may participate as non-funded partners in projects accepted under this call (as part of the proposal partnership, even if they do not count towards fulfilling the minimum requirements for partnership expressed in section 6 of the Call for Proposals), receiving no Community funding."

vreau să mă fac mecanic auto...

Vin să continui şirul gândurilor ce mă fac să-mi consum mare parte din timp şi energie, sper cu folos. Am avut un final de semestru şcolar deosebit de greu deoarece mi-a plecat o colegă de informatică în Canada şi a trebuit să preiau şi clasele ei, practic să lucrez cu toate clasele din şcolală. Să-i asculţi la sfârşit de an pe cei ce n-aveau note, să le dai de lucru, să le închei mediile şi cu precădere media 10. Greu dar nu imposibil. Trei concursuri naţionale desfăşurate în şcoală spre sfârşitul anului a trebuit să le asigur publicitatea pe Net şi corespondenţa. O lecţie deschisă) cerc pedagogic al profesorilor de informatică) a trebuit să-l pregătesc singur şi să-l susţin (noroc de ajutorul lui Gabi-(Mult succes la Univ. din Limerick, Gabi)), banchetele de absolvire, la liceu şi clasa a VIII-a mi-au umplut şi ele timpul, corectatul la simulare la clasa a XII-a-informatică, iar mai nou, corectatul la Examenele Naţionale de admitere în clasa a IX-a la matematică, acum Bac-ul, m-au făcut aproape să uit de blog.
Şi totuşi n-am uitat că mă preocupă informaţia, comunicarea şi noul, mai ales în domeniul în care lucrez. Pentru astăzi voi relata un caz din care putem învăţa.
S-a dat examenul naţional de admitere în clasa a IX-a. Mare necaz că fiul unui coleg n-a luat examenul din cauza matematicii. Mama, profesor de română, bunicii candidatului foşti directori în învăţământ, cu rezultate foarte bune în activitatea lor dezbat cazul la tensiune maximă în timp ce candidatul se apără: "şi cu 10 dacă terminam, tot la SAM mă duceam pentru că vreau să mă fac mecanic auto". Într-un târziu, bunicii realizează că "vremurile s-au mai schimbat, că acum e bine să ai o meserie şi să faci ceva din care să câştigi bani cinstit, în rest şcoli înalte nu-i nevoie, unii sunt înclinaţi către studiu şi merg să studieze, alţii vor bani imediat, învăţând şi practicând o meserie; asta e". Cred că este în parte adevărată. Partea ce scapă atenţiei şi e luată cam uşor, este aceea potrivit căreia "nu-i nevoie să ştii prea multă carte ca să fii mecanic auto".

Amintesc doar că mi-am luat maşină nouă (Renault Clio Diesel Expression-full options) ocazie cu care la înmânarea ei nu mi-a dat ca scule decât cheia de desfăcut roţile şi cricul, cu precizarea "de restul se ocupă Service-ul nostru-totu-i pe calculator: localizarea defectului şi înlocuirea subansamblului". Şi-atunci mă întreb: dacă parcul de Dacia se restrânge vizibil, tot mai multe maşini sofisticate invadează piaţa, nu va fi nevoie şi de studii serioase pentru a verifica pe calculator modul de funcţionare şi pentru a depana ? Poate pe moment, când vezi câţi români repară de zeci de ori o Dacie s-o facă să meargă pentru că n-au altă şansă să-şi ia una nouă, raţionamentul pare solid; dar pe viitor nu cred că mai ramâne valabil. Vor trebui studii inginereşti şi la reparatul maşinii...ca mecanic auto sau orice altceva... auto.

TEPUITORII COMUNICATIILOR

Am fost lunile trecute ţepuit de fel de fel de "firme" care mai de care mai cu pretenţii, toate nişte făcături ale epocii de tranziţie care nu se mai sfârşeşte odata. Pentru că multe din ele au legături foarte strânse cu comunicarea pretinzând ca ne oferă şi „servicii” am să redau şi faptele:

1. Celebra firmă românească de transmisii telefonice Telecom, de ce n-ar profita prin băieţii ei de faptul ca a apărut legea taxării pe impuls (ca urmare a faptului că mulţi trimit doar un impuls drept semnal fără să mai vorbească) ocazie cu care sub pretextul ca a închiriat o linie telefonică unei firme fără să aiba dreptul să negocieze tarifele pe care aceasta le va aplica şi ce va face pe linia respectivă, dă ocazia ca la ore de audienţă maximă să apară o animatoare pe TVAntena sub masca unui concurs la care să se răspundă prin telefon, fără a afişa tariful sau afişându-l încât să nu-l vezi, pune întrebări imbecile la care şi sugarii pot răspunde, insistănd să sune populaţia „care-i răspunsul la întrebarea...”. Exasperat ca „nimeni nu răspundea ca şi cum nu ar fi ştiut banalitatea” sun de mai multe ori, evident fără să-mi răspundă cineva, că doar de apelul meu aveau nevoie, el era taxat şi atât. FIECARE IMPULS ESTE TAXAT CU UN EURO.
N-am vorbit cu nimeni, nu mi-a răspuns nimeni, orice apel n-a durat mai mult de 4 secunde timp în care nu poţi efectua o convorbire. Mi s-a cerut la sfârşitul lunii 880.000 lei pentru „convorbiri speciale”. O întreagă tărăşenie, nervi, timp pierdut cu reclamaţii la OPC local, la Bucureşti pentru ca în final să mi să spună că băieţii sunt acoperiţi legal, totul e OK, sunt bun de plată...
Aste-as instituţiile statului şi „serviiciile” lui către populaţie . Nu mi s-a efectuat nici un serviciu, mi s-a cerut luna de pe cer, mi s-a blocat telefonul de către ei, pentru ca în final să plătesc cu penalizări pentru întârziere (rău platnic, indisciplinat).

2. Se agită pe internet un „institut”, o firmă „prosperă” în domeniul editării de tot felul de „cursuri Europene ”. Nu afişează preţul, te invită să soliciţi „cartea” ca să constaţi că-ţi trimite primul faximil de 40 de pagini frumos colorate pe care-ţi cere prin factură 300.000 de lei şi te avertizează că celelalte 16 module ale cărţii urmează să ţi le transmită în acelaşi mod şi la acelaşi preţ...
Le-am spus că renunţ dar, insistenţi, m-au ameninţat că cerând pri e-mail e ca şi cum aş avea cu ei deja un contract şi trebuie să merg mai departe. Abia am scăpat de insistenţa lor trimiţându-le înapoi orice hârtiuţă primită de la ei numai să nu mai aud de ei.

Piaţa de IT&C va depăşi 5 miliarde de euro în 2007

„Piaţa de IT&C din România înregistrează una dintre cele mai mari rate de creştere din regiune, însă există loc pentru dezvoltare şi investiţii. Ne propunem ca până la sfârşitul anului 2007, după momentul aderării, să avem o piaţă de aproximativ 5,4 miliarde de euro şi, astfel, procentul pe care domeniul IT&C îl aduce la Produsul Intern Brut să crească an de an”. a declarat Zsolt Nagy, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, astăzi, 6 aprilie 2005, la sesiunea de deschidere cu tema „Comunicaţiile electronice din România în perspectiva integrării europene”, din cadrul conferinţei internaţionale „Comunicaţiile româneşti – înainte şi după 2007”, organizată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul Phare.

Ministrul Comunicaţiilor a apreciat că va fi acordată o importanţă deosebită dezvoltării comunicaţiilor în bandă largă, în concordanţă cu politica Uniunii Europene în domeniu. Astfel, se va aloca banda 3,6 – 3,8 GHz pentru introducerea serviciilor wireless broadband şi se va institui un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea buclei locale. O serie de proiecte pilot precum „City Net”, implementarea tehnologiei „Power Line Communications (PLC)” în România sau „Economia bazată pe Cunoaştere” vor contribui la extinderea accesului la comunicaţii în bandă largă, dar şi la reducerea decalajului digital între mediul rural şi cel urban. De asemenea, pentru anul 2008, se prevede adoptarea unei legi privind accesul la serviciile de bandă largă la nivel naţional.

PROIECTUL - metodă de evaluare interdisciplinară aplicat la limba romana

Proiectul - metodă de evaluare interdisciplinară

Prof. Elena Apăştinii Şcoala Nr. 13 Botoşani

Motto:"Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi". Lonwenfeld
Şi metodele, modelele, componentele sau strategiile de învăţământ îmbătrânesc, ca şi oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile - cea a schimbării - învăţământul nu poate face excepţie.
Un mod de a conferi deschidere şi viaţă muncii noastre este şi acesta al exerciţiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare. Acesta oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare, fiind şi posibilă şi necesară.
Proiectul ca instrument de evaluare:
se desfăşoară pe o perioadă de timp de câteva zile sau câteva săptămâni;
începe în clasă prin precizarea temei, definirea şi înţelegerea sarcinilor de lucru, continuă în clasă şi acasă şi se încheie în clasă prin prezentarea unui raport despre rezultatul obţinut şi expunerea produsului realizat;
-poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;
-trebuie organizat riguros în etape, ca orice muncă de cercetare;
-facilitează transferul de cunoştinţe prin conexiuni interdisciplinare;
Metoda proiectului presupune parcurgerea unor paşi, de la pregătirea acestuia, la evaluare:
1. Pregătirea proiectului- învăţătorul împreună cu elevii vor decide câteva repere care se pot formula prin întrebări ce pot dirija dimensiunea evaluativă;
a) pe ce se va centra demersul evaluativ: - pe produs final?- pe proces?- pe ambele?
b) ce rol va avea învăţătorul: - consilier permanent al elevului?- doar evaluator final?- coordonator al întregii activităţi?
c) care este statutul resurselor implicate în derularea proiectului:- sunt puse de la început la dispoziţia elevului?- sunt identificate pe parcurs?- sunt comune pentru toţi elevii?
d) există o anumită structură: - propusă?- impusă de învăţător?- aleasă de elevi?
e) există nişte caracteristici ale produsului final obligatorii pentru toţi elevii?
2. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului - discutată şi negociată între învăţător şi elevi (Trebuie să fie adecvată relevanţei scopului şi obiectivelor pe care proiectul şi le propune din perspectiva specificului disciplinei respective).
3. Stabilirea premiselor iniţiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investigaţiei, tipul de informaţii de care au nevoie. Elevul poate să-şi stabilească un set de întrebări esenţiale care vor fixa elementele cheie ale proiectului.
4. Identificarea şi selectarea resurselor materiale (altele decât cele date suport).
5. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului (pentru prezentarea în scris sau orală)- Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, şcoala, perioada de elaborare)- Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.)- Argumentul- Dezvoltarea elementelor de conţinut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cântece)- Concluzii (elemente de referinţă desprinse din studiul temei) - Bibliografia- Anexa (toate materialele importante rezultate)

Am realizat cu elevii clasei a IV-a, în cadrul orelor de Limba şi literatura română, proiectul de evaluare interdisciplinară "Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500". Am plecat în elaborarea proiectului de la următoarele materiale/ activităţi suport:
legenda în proză "Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Vrâncioaia" de Al. Vlahuţă
legendele în versuri "Daniel Sihastru" şi "Muma lui Ştefan cel Mare" de D. Bolintineanu
legenda în proză "Stejarul din Borzeşti" de E. Camilar
poezia - cântec "La înmormântarea lui Ştefan" de Şt.O. Iosif
cântec popular "Ştefan, Domn!"
excursia pe itinerariul: Suceava (Cetatea de Scaun, Sala tronului) - Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ştefan, Muzeul)
vizită la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani (sala "Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500")
vizită la biblioteca şcolii (consultarea volumelor ce vizau tema dată)
desene colective (ilustrarea unor lecturi din cele date suport; benzi desenate)
compuneri ale elevilor.
Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învăţătorul fiind permanent consilier şi evaluator final, fără să neglijez părerea elevilor. Se va lucra pe patru grupe cu câte 6 şi 7 elevi, cu lideri de grupă şi cu teme date pentru fiecare grupă.

Timpul de lucru: 3 săptămâni
Grupele vor aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un capitol din întreg proiectul.

Temele grupelor:
Grupa I - "Ştefan cel Mare în istoria românilor"
Grupa a II-a - "Portretul fizic şi moral al lui Ştefan"
Grupa a III-a - "Figura lui Ştefan cel Mare în literatura română"
Grupa a IV-a - "Pe urmele marelui Ştefan"

Obiectivul general a fost acela de a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda şi a evalua momentele semnificative din viaţa şi activitatea lui Ştefan cel Mare, prin prisma lecturilor studiate şi întocmirea unui portofoliu "Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500".
Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 2 ore, elevii fiind aşezaţi în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi; să aibă cărţi de vizită pe masă şi mapa cu produsul final.
Clasa a fost amenajată corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative sugestive - create de elevi: planşă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentând lecturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje de excursie, afişe pentru "Anul Ştefan", etc.
Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să aducă completări şi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare elev cu cerinţele: vorbeşte corect în propoziţii; prezintă material bogat şi edificator, este activ, povesteşte frumos, citeşte corect, expresiv, respectă cerinţa dată, aduce noutăţi, este original.
Grupele au rezolvat tema propusă foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaţionale, cu argument şi suport bine realizat.

Produsele finale, pentru fiecare grupă au fost:

Grupa I:1. bibliografie;2. tablou "Ştefan cel Mare";3. album de vederi "Ştefan cel Mare în istorie";4. poster - anii de domnie, lupte importante, ctitorii, locul de veci; canonizare;5. calendar ortodox 2004 - "Ştefan cel Mare şi Sfânt";6. fragmente din lecturi istorice scoase de pe Internet (fiecare elev a avut contribuţia sa la expoziţie);7. cântecul "Ştefan, Ştefan Domn!"

Grupa a II-a:1. bibliografie;2. proză - portretul fizic şi moral al domnitorului făcut de cronicarii vremii; 3. poster - expresii din lecturi studiate care argumentează trăsăturile fizice şi morale ale lui Ştefan;4. schemă - trăsături fizice şi morale reieşite din lecturile studiate;5. desene realizate de elevi, individual şi colectiv, reprezentând portretul lui Ştefan ( copil şi domnitor);6. compuneri - creaţii ale elevilor pe tema dată: "Soarele Moldovei", "Ştefan domn"; 7. argument pentru canonizarea domnitorului.

Grupa a III-a:1. bibliografie;2. poster - titluri de lecturi literare ce-l prezintă pe marele domnitor; 3. dramatizare "Daniel Sihastru";4. benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, poveşti ilustrate;5. expoziţie de carte cu prezentarea fiecăreia;6. cântec "La înmormântarea lui Ştefan"- versuri de Şt. O. Iosif

Grupa a IV-a:1. reportaje, note de călătorie;2. itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat;3. afişe pentru acţiuni "Anul Ştefan";4. pagină de revistă "Anul Ştefan";5. rebusuri create de elevi;6. concurs "Cine ştie câştigă"- întrebări posibile;7. postere "Ştefan în oraşul nostru"

Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj individual sau în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului de grup, punându-i pe elevi în situaţia de a argumenta pertinent orice afirmaţie, de a da explicaţii, de a pune întrebări şi nu în ultimul rând, de a face judecăţi de valoare.
Fiecare elev a fost pus în situaţia de a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua şi de a contribui la întocmirea portofoliului final "Ştefan cel Mare şi Sfânt - 500" dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă.
Evaluarea finală s-a făcut pe descriptori de performanţă şi cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând şi elevii să-şi spună părerea.
S-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potenţial formativ, superior celorlalte metode de evaluare.
În concluzie, folosind această metodă de evaluare interdisciplinară am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din "cutiuţele" minţii lor cunoştinţele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.